Se facea ca ma aflam in mijlocul unui rau foarte lat, inghetat. Stiam ca sunt in Olanda, recunoscusem casele inguste, cochete si frumos colorate de pe maluri. De jur imprejurul meu, gheata, zapada si multi batrani care se plimbau. Paseam cu totii fara frica pe gheata, infofoliti bine. Ursi polari imaculati se plimbau si ei printre noi, nestingheriti. Doar cate unul, din cand in cand, se apropia de cate un cuplu de mosnegei si clantanea din dinti catre geaca lor de fas. Ii vedeam coltii ranjingu-se ca-n desene animate, un sirag perfect desenat care incerca sa apuce un brat. Nu reusea sa agate nimic si pleca mai departe, dezamagit sau nu. Mosnegeii, perfect calmi, se dadeau mai la stanga sau la dreapta sa treaca ursul, si-si continuau plimbarea.
Apoi dintr-o data ma pomenesc singura. Apa e gri si pare rece, gheata s-a topit de la pasii plimbarilor. Mi se face frica, nu mai vreau. Imi cantaresc optiunile. Pot sa raman pe loc. Nu, exclus. As putea s-o iau spre mal. Cum: dinspre mine pleaca un ponton ingust de lemn. E intortocheat, insa duce spre mal, ii vad capatul de unde stau. Ce mai vad insa e ca nu ajunge complet pana la mal, ci se opreste cu doi metri inainte. Va trebui sa sar. Ori eu n-am curaj nici macar sa ajung acolo, singura fiind in mijlocul raului. Imi fac curaj. Merg repede, ca sa nu am timp sa ezit, si-mi interzic sa ma opresc. Ma straduiesc din greu sa nu aleg, ca sa nu se darame pontonul. In timp ce sar spre mal, simt pura usurare.
Acum ma plimb printre case. Una e deosebit de frumoasa, cu o gradina mica si inflorata. Bat la usa, astept. Imi deschide o femeie de vreo 45 de ani, cam neingrijita si ii zic ca am venit in legatura cu camera pe care o are de inchiriat. Pare trezita din somn, insa interesata de ce-i zic. Ma coboara la subsol, intr-un soi de sufragerie mobilata batranesc, cu doua paturi. Imi zice ca intr-unul o sa dorm eu, intr-altul ea. Deja regret. Imi dau seama ca baba incuie usa noaptea, si ca trebuie sa dorm in subsolul asta hidos cu ea, probabil sforaie, adica sigur sforaie, si ma gandesc de ce naibii sunt eu in situatia asta disperata de trebuie sa stau cu ea. Ma mai gandesc ca daca e incendiu o sa mor naibii incuiata aici, fara sa am acces la cheie si n-o sa stie nici dracu de mine.
M-a salvat insa ceasul.
Archive for November, 2010
track 1: asteptare 7:40
track 2: atractie 8:39
track 3: iubire 2:43
track 4: siguranta 3:47
track 5: sextaz 13:24
track 6: frica 4:07
track 7: confuzie 3:38
track 8: regret 4:16
track 9: curaj 3:15
track 10: decizie 1:47
track 11: explorare 11:51
track 12: insomnie 3:32
track 13: invatare 3:59
track 14: speranta 2:28
track 15: autoscufundare 1:30
track 16: adevar 3:17
sunt singurateca, nu singura
sunt deceptionata, nu trista
sunt aparte, nu ciudata
sunt rabdatoare, nu indiferenta
sunt acida, nu rautacioasa
sunt iertatoare, nu de dintotdeauna
sunt complicata, nu sucita
sunt subtila, nu profunda
sunt naiva, nu proasta
sunt iubitoare, nu sufocanta
sunt pofticioasa, nu mancauca
sunt pasionala, nu salbateca
sunt emotiva, nu sentimentala
sunt diferita, nu incerc sa ma evidentiez
sunt deschisa la minte, nu libertina
sunt prietenoasa, insa nu imi fac prieteni usor
sunt diplomata, nu pr-itza
sunt concisa, nu expeditiva
sunt desteapta, nu isteata
sunt libera, nu independenta
sunt buna, dar nu atat de buna
sunt empatica, nu arat
sunt frate, nu sora
sunt marcata, insa invat sa trec peste
sunt aici
in timp ce tanjesc dupa o tigara. dimineata ceasul a sunat ca de obicei, insa degeaba, pentru ca eram deja treaza. la primul ‘play’, imaginatia mi-a luat-o razna, si mi-au dat lacrimile. chiar si eu pun botul la propriile-mi chestii, uneori. lasa, ca e bine, o sa treaca, se aude din camera de alaturi. inca un ‘play’, aceeasi piesa. ma spal pe dinti, calc camasa, incui usa de la intrare, prind autobuzul, il urmaresc pe Nedelco sa-l vad cum isi da peste cap piercingul din limba, fumez in parcare, jupoi un hotdog de existenta, zambesc a zecea oara la aceeasi piesa. am baut o potiune magica, care nu imi da super puteri, insa imi permite sa ma dedublez la infinit, si nimeni in afara de mine nu stie sa recunoasca originalul – si la ce bun? ca doar nu am nevoie de mine in clipa de fata. prind praf pe raftul de jos, lustruiesc clonele, cerul e albastru la orizont, clonele o sa prinda rasaritul, martha a adormit la geam.
I got a lust for life I wanted love, I needed love, most of all If I was young I’d flee this town, I’d bury my dreams underground Sail away sweet sister, sail across the sea All the word is birthday cake so take a piece but not too much Maybe I might have changed, and not be so cruel, not being such a fool, but there it is I let my mind find it’s own ways, farewell to future days I feel the power growing in my hair But I feel I’m growing older, and the songs that I have sung echo in the distance I am you and what I see is me Ochi in ochi tacuti privim, ne potrivim si asta stim Can we be free, in a world where to love is to own Quit these pretensions and just punch the clock Say the word and be like me And summer keeps on coming on, I’m so mad to love you, and your evil curse
– Alo, buna ziua, familia Maxim? George sunt, Martha e acasa?
marta cu th, sophia cu f 