Sunt o pasare alba, miraculoasa. Vin la patul bolnavilor si ii privesc in ochi, ca sa ii mantuiesc. N-am glas sa cant, mananc jaratec stins cu lapte dulce si fac pui doar o data in viata, cu doi ani inainte sa imi vina ceasul.

Sunt o picatura de ploaie. Ma amuz singura privind cum particulele mele de apa se misca cu o viteza ametitoare, schimbandu-si alaturarea, pentru ca sunt in cadere spre pamant. Peste o mie de ani, voi ateriza pe umarul cuiva.

Sunt un pixel necajit, uitat in priza. Imi cant singur un cantecel ca sa-mi tina de urat, cat astept.

I am a tall, proud thing.

Advertisements