Joi seara am fost la concert la D. in F. Nu conteaza formatia, nu conteaza clubul. Important este ca a fost o seara f reusita alaturi de frate-meu geaman pe care nu il mai vazusem de multa vreme si cu care m-am hahait in voie. Eram foarte obosita dupa o zi grea insa in timpul concertului m-a coplesit un soi de calm venit din interior, pentru ca fusese o “azi” in care chiar facusem ceva. Adica nu frecasem menta cu ciuda ca de obicei, iar acum ma recompensam cu un concert si un puf alaturi de frate-meu si totul era foarte bine. Si am simtit pentru prima data in mod real ca imi controlez viata si ca lucrurile merg inspre bine. Ajunsa acasa, mi-am delectat ochii cu una dintre cele mai placute chestii pe care poate sa le faca calculatorul meu si anume defragmentarea. Mi-am rezolvat ambele partitii si m-am uitat la ele cu cel mai mare drag cum se ordoneaza singure, ca o boala care te paraseste incet. Adio Haos, zalutare Ordine, zinguriga, zinguriga?
vad ca vrei sa tii secret… eu am dat totul in vileag 🙂
ma bucur ca ti-a placut tziuiala aia 😉